Prezentă în Parlamentul European de la Strasburg, unde are loc ultima sesiune plenară din acest an, Marinela Angheluș, realizatoarea emisunii Puterea Știrilor, a avut un invitat care ocupă cea mai înalta poziție pe care o are România în Parlamentul European. Este vorba despre chestorul PE și vicepreședinte în Comisia pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Victor NEGRESCU. Despre aderarea României la Spațiul Schengen, Victor Negrescu explică ce s-ar putea întâmpla în cazul în care un nou veto s-ar aplica țării noastre în procesul de aderare la Schengen.
“Este un pas extrem de important. După cum știți eu de mult timp militez pentru aderarea României la Spațiul Schengen și de fiecare dată, prin demersurile mele, am căutat tocmai să pentru țara noastră de la rezoluțiile generate aici, în Parlamentul European. Acum am mers și mai departe, propunând Parlamentul European un raport prin care clarificăm anumite aspecte juridice esențiale în a obține aderarea la spațiul Schengen. Mai exact, raportul pe care l-am inițiat și care a fost aprobat de legislativul european în plenul de la Strasburg prevede două lucruri care sunt foarte, foarte importante pentru România, mai ales în contextul negocierilor care se poartă în prezent. Pe de o parte, Parlamentul European solicită ca veto-urile și voturile date în Consiliul Uniunii Europene să fie justificate din punct de vedere legal”.
Dacă se va constata că instituțiile europene nu respectă principiul cooperării loiale, va fi invitat Parlamentul European să atace respectiva decizie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
“Mai exact, atunci când se adoptă o astfel de măsură, statul respectiv trebuie să explice cum respectiva decizie este corelată cu tratatele Uniunii Europene și cu drepturile europene, drepturile cetățenilor europeni, ceea ce până acuma nu era necesar, Austria anul trecut s-au opus aderării României la Spațiul Schengen fără să vină cu niciun fel de justificare sau argumente, ori noi cerem acest lucru Astăzi, de cealaltă parte, a 2-a victorie obținută prin acest raport este că Parlamentul European, dacă va constata că instituțiile europene, Consiliul, în această speță nu respectă principiul cooperării loiale, cum a fost cazul din nou anul trecut, când Consiliul nu a ascultat recomandările Comisiei Europene, va fi invitat Parlamentul European să atace respectiva decizie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, practic, prin acest Raport am câștigat un aliat într-un astfel de demers pe care România l-ar putea face în eventualitatea unui nou veto aplicat țării noastre în procesul de aderare la spațiul Schengen. Practic, Raportul ne oferă argumente suplimentare să punem presiune pe Austria, să punem presiune pe Olanda, în încercarea totuși de a finaliza acest proces și de a avea un acord, sperăm noi, cât mai rapid, cu putință”.
Alternativa la intrarea în două etape la Spațiul Schengen este să nu avem niciun fel de intrare
“În primul rând, este un mare pas înainte, pentru că, singura alternativă la intrarea în două etape, de care se discută în prezent, ar fi să nu avem niciun fel de intrare în spațiul Schengen. Sunt aproape 14 ani, de când tot așteptăm să se întâmple ceva, aproape un miracol. Acum am reușit să deblocăm acest proces. Avem o flexibilizare a poziției Austriei. Lucrurile nu sunt câștigate. Așteptăm și perspectiva Parlamentului olandez, însă suntem pe o cale cu șanse, cu speranța, așa că mai bine intrăm în două etape decât să nu intrăm deloc. Într-adevăr, Austria a venit cu trei solicitări adresate de fapt Comisiei Europene, nu României. Dacă e să le analizăm pe fiecare în parte, vedem foarte clar că de fapt România, in ultimul an, a depus eforturi substanțiale pentru a securiza frontierele. Eu am prezentat aceste noi argumente chiar la Viena. Am discutat cu reprezentanții guvernului de politică externă a premierului Nehammer și am prezentat aceste argumente suplimentare. De aici vine și această solicitare în susținerea a ceea ce susține România. A 2-a revendicare se referă la ideea de securizare a anumitor frontier. Si aici, vorbim despre frontiera României cu Ungaria, frontiera Bulgariei cu Turcia. Trebuie să spun că frontiera României cu Ungaria face parte dintr-un proiect pilot implementat împreună cu Comisia Europeană. Suntem primul stat care face acest proiect care are rezultate deosebite. Din nou, aceste date sunt publice. Toată lumea consideră că ceea ce am făcut ne permite nouă să se securizăm și mai bine respectiva frontier, dar Bulgaria are anumite dificultăți în a le respecta”.
Sunt anumite carențe pe frontiera dintre Bulgaria și Turcia
“De altfel, România s-a implicat și în Balcanii de Vest și a căutat să sprijine inclusiv Bulgaria, dar și Republica Moldova în securizare a frontierelor. Sunt anumite carențe pe frontiera dintre Bulgaria și Turcia. Eu, aici, în Parlamentul European, fiind responsabil pentru bugetul european din partea grupului Social Democrat, am anticipat aceste carențe. În ultimii 3 ani consecutiv am crescut bugetul european pentru securizarea frontierelor. Au fost bani dedicati pentru aderarea României la Spațiul Schengen, pentru securizarea frontiere României, dar și securizarea frontierelor bulgare. De aceea cred că și această condiție poate fi îndeplinită. România, cred din nou, că îndeplinește. Bulgaria mai are câteva argumente de oferit, suplimentar”
Românii nu vor lua afgani sau sirieni. Este o falsă problemă, nu e vorba despre un troc, nu negociem intrarea României in Spațiul Schengen
” Al 3-lea punct care a fost foarte vizibil în spațiul public din România, este o falsă problemă. În primul rând, românii nu vor lua afgani sau sirieni. În plus, cum tot s-a vehiculat, nu e vorba despre un troc, nu negociem intrarea României in Spațiul Schengen. Avem mecanismul de la Dublin și avem de asemenea un nou mecanism de urgență, aprobat lunile trecute de instituțiile europene, un nou mecanism aprobat de toate statele membre, care prevede anumite reacții atunci când vorbim de situații de urgență. România s-a confruntat cu un val de refugiați din Ucraina, cu o situație de urgență. Celelalte state ne-au sprijinit. Evident, acuma există și un mecanism comun european, e vorba doar de aplicarea respectivului mecanism. Nu este o problemă pentru noi, pentru că, conform datelor care au fost comunicate de parteneri din Austria, aproximativ 100 de persoane au trecut prin România. este vorba de tranzit. Ce ar trebui să facem noi cu cei 100 de cetățeni care au trecut prin România? Noi ar trebui la nivel european să-i întrebăm dacă vor să ramană în România. Dacă vor, trebuie să le realizăm documentele pentru obținerea statutului de refugiat. În plan european, dacă nu îndeplinesc criteriile, îi trimitem acasă si atunci se decontează inclusiv din banii europeni.”
România îndeplinește cele trei criterii
„Deci nu este ceva fenomenal, așa, ca o simplă concluzie, România îndeplinește cele trei criterii. Și astăzi suntem în faza de negociere a amănuntelor, în speranța ca împreună cu Bulgaria, cu Comisia Europeană să ajungem la un consens în așa fel încât să putem intra începând cu cale aeriană, în spațiul Schengen și ulterior pe cale terestră, pentru că acesta e obiectivul nostru final, așa. ”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
