Îngrijorările românilor pentru anul 2026 se suprapun doar parțial cu agenda clasei politice, iar principala temă care domină percepția publică este impactul măsurilor de austeritate asupra nivelului de trai, a declarat joi Antonio Amuza, sociolog IRES, în emisiunea Puterea Știrilor.
În acest context, Antonio Amuza a explicat că, deși temele politicienilor și ale cetățenilor sunt aparent aceleași, relația dintre stat și populație este una profund dezechilibrată.
„Interesul românilor se suprapune cu interesul politicienilor, doar că este un drum cu două sensuri, din păcate. Pe lista priorităților politicienilor găsim principalele îngrijorări ale românilor. Această nevoie de scădere a cheltuielilor, aproape transformată într-o obsesie a guvernului român, este într-adevăr principala îngrijorare a cetățenilor, așa cum ne-au spus ei la finalul anului trecut. În decembrie, când noi am colectat datele, oamenii încă nu începuseră să vadă cu adevărat rezultatele acestor măsuri. Anul trecut s-a vorbit mai mult decât s-a tăiat. Anul acesta, în schimb, vom vedea efectele în buzunarele noastre. Mă aștept ca îngrijorările record negative ale românilor din decembrie 2025 să crească foarte curând, foarte puternic și foarte abrupt”, a spus sociologul.
Datele IRES arată că aproape patru din zece români indicau deja creșterea cheltuielilor drept principala lor temere.
„33% dintre români spuneau în decembrie că principala lor îngrijorare o reprezenta creșterea cheltuielilor de orice natură pe care guvernul urma să le transmită. Era un exercițiu proiectiv, un «cum ar fi dacă». Doar că acest «cum ar fi dacă» s-a decantat foarte rapid. Oamenii s-au întâlnit direct cu rezultatele tăierilor, lucru care a alterat foarte mult percepția că statul este în aceeași barcă cu cetățenii”, a precizat el.
Antonio Amuza a vorbit și despre un fenomen accentuat de dezangajare politică, reflectat inclusiv în absenteismul electoral.
„Vedem o dezangajare politică. Sunt oameni care spun: «nu mai intru în parteneriatul cu statul, trebuie să mă concentrez pe gospodărie, pe carieră, pentru a supraviețui». Un stat care încearcă să plătească datoriile cu orice preț poate trezi amintiri nu neapărat plăcute, mai ales într-o societate care păstrează anumite nostalgii din perioada comunistă. Dacă aceste lucruri nu sunt explicate pe limba oamenilor, există riscul ca ei să se refugieze și mai mult în alternative politice”, a avertizat Amuza.
Ce cred românii despre justiție
Referindu-se la tema justiției, sociologul a arătat că aceasta rămâne pe radarul românilor, dar nu mai ocupă poziția centrală din trecut.
„Corupția este cu siguranță o temă de interes, dar nu mai ocupă o poziție la fel de îngrijorătoare ca în anii anteriori. Un barometru din 2024 comparat cu cel din 2025 arată o scădere a încrederii în judecători cu aproximativ 3%. Este în marja de eroare, aș traduce-o ca pe o constanță. Funcțiile de judecător și procuror sunt privite dual: pe de o parte, ca simbol al obiectivității, pe de altă parte, asociate cu o doză de corupție”, a spus sociologul.
Corupția nu este principala îngrijorare atunci când cureaua trebuie strânsă. Marea problemă este lipsa de predictibilitate. Mulți oameni nu știu cum va arăta ziua de mâine, iar asta ține direct de politicile și de modul în care guvernul comunică soluțiile”, a concluzionat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
