Europarlamentarul Daniel Buda a tras un semnal de alarmă la Bruxelles, în cadrul unui interviu acordat PS News, privind una dintre cele mai grave provocări ale agriculturii europene: îmbătrânirea accelerată a fermierilor și lipsa generațiilor tinere dispuse să preia exploatațiile agricole. Situația, spune el, pune în pericol însăși securitatea alimentară a Europei.
Potrivit datelor prezentate, peste 56% dintre fermierii europeni au trecut de 65 de ani, iar atragerea tinerilor în agricultură devine aproape imposibilă în condițiile în care veniturile din sector sunt cu aproape 47% mai mici decât media celorlalte domenii economice.
„Cum să convingi un tânăr să intre în agricultură când știe din start că va câștiga aproape jumătate decât în construcții?”, a punctat Buda, descriind o realitate pe care toate statele membre o resimt tot mai acut.
În acest context, Comisia Europeană analizează măsuri urgente pentru stimularea reînnoirii generaționale. Una dintre propuneri prevede ca minimum 7% din fondurile alocate Pilonului I al Politicii Agricole Comune să fie dedicate exclusiv tinerilor fermieri. De asemenea, se lucrează la mecanisme prin care fermierii să poată beneficia, pentru prima dată, de concedii, activitatea din ferme urmând să fie preluată temporar de personal calificat.
România nu este ocolită de aceste probleme. Mai mult, lipsa unor lanțuri de procesare adâncește vulnerabilitățile economice ale fermierilor.
„Suntem mari exportatori de cereale și importatori de carne de porc. Exportăm animale vii și importăm mezeluri. Fără procesare, nu putem vorbi despre competitivitate reală”, a subliniat europarlamentarul.
Pe de altă parte, România surprinde prin nivelul de digitalizare din mediul rural, datorat în principal faptului că rețelele de internet au fost instalate târziu, dar modern.
„Nu toate statele membre au internet de mare viteză ca România. Paradoxal, întârzierea noastră a devenit un avantaj”, a spus Buda. Totuși, fermierii vârstnici întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiilor digitale, ceea ce încetinește ritmul modernizării.
În fața lipsei acute de forță de muncă, tot mai multe ferme, în special din Bistrița, aleg robotizarea. Roboții de muls, de furajare și de gestionare a hranei devin soluții la îndemână, mai ales că prețurile au scăzut considerabil în ultimii ani.
„Un robot de muls costa înainte 300.000 de euro. Astăzi îl găsești și la 100.000, iar fermierii au început să ia credite pentru a se robotiza”, a explicat Buda.
Avertismentul europarlamentarului este ferm: dacă nu se intervine rapid, în 20 de ani Europa ar putea rămâne fără fermieri. Iar fără oameni care să lucreze pământul, agricultura performantă — și implicit accesul la hrană — devine o necunoscută.
