În emisiunea Puterea Știrilor de marți, profesorul universitar Remus Pricopie, rector SNSPA, a analizat ultimele zile de campanie pentru Primăria Capitalei, explicând de ce sondajele sunt greu de interpretat, ce rol are procentul uriaș al nehotărâților și de ce candidații evită dezbaterile electorale.
Sondajele digitale: utile, dar departe de o radiografie exactă
„Văd că iar a apărut această chestiune cu chestionarele online. Evident că ele au o anumită relevanță, iar pentru București relevanța este mult mai mare decât relevanța pe țară, pentru că ține de profilul votantului. În București nivelul de digitalizare este incomparabil mai mare față de media pe toată țara. Dar chiar și așa, aceste instrumente sunt departe de a da o radiografie exactă”, a spus Remus Pricopie.
Întrebat dacă actualii candidați dispun totuși de date exacte, acesta a explicat că partidele cunosc rezultatele reale, dar aleg să modifice ceea ce comunică publicului.
„Presupun că partidele nu sunt atât de inconștiente încât să se mintă singure. Partidele văd rezultatele corecte, pe care după aceea le modifică și le prezintă presei sau le dau pe surse. Că chestia asta cu datul pe surse a devenit un fel de reper”, a punctat el.
Pricopie confirmă că există un pluton de trei candidați, însă nu atât de apropiați cum indică unele sondaje.
„Există o zonă cu trei candidați care nu sunt chiar atât de aproape precum se spune, dar sunt în marja de eroare. O marjă de eroare plus minus 3% înseamnă 6%. Diferența dintre 23,7 și 21,2 este deja în marja de eroare. Chiar și 19 poate fi considerat tot în marja de eroare”, a precizat profesorul.
Procentul uriaș al nehotărâților poate răsturna totul
Elementul decisiv rămâne totuși procentul mare al celor care nu și-au exprimat încă opțiunea.
„Tu ai un procent al nehotărâților pe care nu îl poți prezenta decât ca atare. Dar tu nu poți să-l bagi în ecuația de 23, 21, 19%. Când 25% spun că sunt nehotărâți cu o săptămână înainte și, dintre ei, să zicem jumătate – 12,5% – se hotărăsc, aceia pot să dea peste cap cu totul sondajele”, a spus Pricopie.
„Comportamentul electoral e probabil unul dintre cele mai complicate mecanisme sociopolitice. Există spirala tăcerii, există votul rațional. Numărul de variabile este foarte mare”, a subliniat profesorul.
Remus Pricopie a făcut și o referire la demisia ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu.
„Politica este ca un sistem de vase comunicante. Un scandal aici poate să influențeze alte rezultate. Toți factorii politici și sociali pot influența alegerile”, a argumentat el.
Lipsa dezbaterilor electorale, una dintre marile probleme ale campaniei
În finalul discuției, profesorul Pricopie a analizat de ce în București nu a avut loc nicio dezbatere reală între candidații principali.
„Trebuie să facem distincția între «nu am văzut ideile», ceea ce este corect, și «nu există ideile», ceea ce este fals. Toți primii patru candidați au venit cu un program. Dacă îl căutăm acum pe site, îl găsim. Că nu s-a discutat despre aceste idei – asta este partea a doua”, a precizat el.
Pricopie explică și motivele pentru care cei mai bine plasați evită confruntările directe:
„Dezbaterile nu sunt obligatorii. Candidatul care este de la bun început pe primul loc spune: de ce să particip? Ce se va întâmpla într-o dezbatere? Toți ceilalți îl vor ataca pe el. Liderul riscă să piardă.”
„Victor Ponta a intrat cu un avans extraordinar față de Klaus Iohannis. Au fost două dezbateri, la fiecare Victor Ponta a pierdut. Și totuși el era primul plasat.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
