Rata de promovare la examenul de bacalaureat înaintea contestațiilor este de 76%, cu câteva procente mai mare decât cea de anul trecut. La întrebarea dacă elevii au fost mai bine pregătiți, Ștefan Vlaston a explicat, într-o intervenție telefonică, faptul că cifrele nu țin cont de fapt de realitatea din teren.
„La simularea bacalaureatului din martie 2024 era înscriși 146.000 de elevi, iar la examenul de bacalaureat din vară s-au prezentat 116.700. Restul de aproape 30.000 – unde au dispărut? Pe ăștia îi considerăm – ce fel? Nu-i considerăm picați la examene? Pentru că ei nu au avut curajul să vină la examene pentru că știau că nu sunt pregătiți. Și pentru acești aproape 30.000 de elevi care n-au venit la examen, statul, adică noi contribuabilii, am plătit salarii, am plătit cheltuieli de funcționare a școlilor. Sunt tot copiii noștri și îi ignorăm. Îi aruncăm pe geam și nu ne interesează ce se întâmplă cu ei. Deci, dacă raportăm numărul prezenților la bacalaureat 116.000 din seria curentă, la cei 146000 avem o rată de promovare de 65%”, a afirmat exertul în educație, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor. An de an se întâmplă acest lucru. Se raportează media promovaților la cei prezenți la examen, uitându-i pe cei care nu s-au prezentat. De data asta, 30.000 că și ei sunt cu toti copiii noștri și am cheltuit bani pentru ei. De ce-i ignorăm?
Legat de faptul că numărul celor absenți de la examenul de bacalaureat este atât de mare în fiecare an, Ștefan Vlaston remarcă faptul că anul trecut au fost 45.000, cu 15.000 mai mulți decât vara aceasta. Mai mult, arată invitatul, în clasa I, acum 12 ani, s-au înscris 190.000 de copii, prin urmare 71.000 de copii nu se regăsesc nicăieri. În ce privește reforma bacalaureatului, expertul est de părere că ar trebui începută, primul pas fiind cel al digitalizării.
„Unde au dispărut elevii ăștia ? Au abandonat școala. Dacă considerăm că acești elevi… unii s-au dus la profesională, e adevărat. (…) Avem un abandon școlar de 32% mult peste cel real, recunoscut de autoritățile românești, care spun că este de 15%. Păi, da, e matematică simplă. (…) Aici e toată problema, că ministerul lucrează cu cifre de-astea coafate, ne păcălește, și cei care nu pun mâna pe creion să se uite în statistici nu înțeleg mare lucru din ce spune ministerul. (…) Ar trebui să fie și o reformă, de exemplu. Primul pas care s-a făcut cu corectarea digitalizată, a fost un pas înainte, zic eu, să găsim și lucruri bune pentru examenul ăsta, pentru că doar 39 de copii au avut medii de 10, față de 200 și ceva în 2022. Ceea ce înseamnă că corectarea asta digitalizată le cam strică socotelile celor care au relații prin școli și vor să ia note de 10. Notele mari sunt mai mici, notele de 10 sunt mai puține, dar acum avem o altă problemă: cele mai multe note, cum spunea și doamna ministru, sunt între 8 și 9. Cum să fie așa, când legile statisticii, legea lui Gauss, Curba lui Gauss, spune că majoritatea mediilor trebuie să fie între 6-și 7, undeva la mijlocul intervalului, între 1 și 10? Păi, la noi ce se întâmplă, cum de au luat atâția elevi note foarte mari? Ori au fost prea simple subiectele, îmi aduc aminte că mulți profesori spuneau că dacă majoritatea notelor sunt între 6.50 și 7.50, subiectele au fost bine formulate, că se înscriu în Curba lui Gauss. E o lege a statisticii. Dacă nu, dacă-s mai mari sau mai mici, subiectele au fost prost formulate. La noi care o fi situația? Că iar se ignoră acest aspect? Cu medii foarte multe, foarte mari, dar nu se știe de ce. (…) Se bat cap în cap, sunt contradictorii toate adevărurile acestea și așteptam ca ministerul să spună: domnule, au abandonat școala la școala primară – atâția la școala generală – atâția…” a arătat expertul în educație.
Explicația, este de părere Ștefan Vlaston, e că fiecare ministru vrea să declare că, pe vremea mandatului său, numărul celor promovați la bacalaureat a crescut, fără să spună nimic despre cei care nu s-au prezentat la examen. Este vorba, spune acesta, despre niște elevi virtuali, care sunt trecuți în scripte, dar de fapt nu frecventează școala.
„Dar uite că cifrele se bat cap în cap și ele ar trebui lămurite de minister. Altfel, rămânem cu impresia că se plătesc bani aiurea. De exemplu, nu știm încă, dar o să aflăm mâine-poimâine câte licee, în special cele tehnice, au zero promovare la bacalaureat. Anul trecut am avut vreo 60 de licee cu zero promovare. Păi, de ce să plătim salariile și funcționarea unei școli care funcționează cu randament zero? Zero promovare la bacalaureat înseamnă randament zero. Ne culcăm pe o ureche, că au învățat ei o meserie la liceu? N-au învățat nicio meserie la liceu, că sunt puține ore de instruire practică și nu mai există instructori de calitate, bază materială de calitate prin licee”, a subliniat Șefan Vlaston.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
