În Comisia pentru Securitate și Apărare (SEDE) a fost votat, în această săptămână, raportul privind „Dronele și noile sisteme de război – necesitatea ca Uniunea Europeană să se adapteze noilor provocări de securitate”, anunţă europarlamentarul PSD Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării.
“Este un document esențial pentru direcția viitoare a politicii de apărare a UE, într-un context global în care tehnologiile emergente schimbă rapid regulile jocului.
Acest raport stabilește viziunea Parlamentului European privind modul în care trebuie consolidată securitatea europeană: prin investiții în tehnologii critice, prin dezvoltarea unei industrii de apărare competitive și prin protejarea infrastructurilor strategice”, notează Dîncu într-un mesaj postat pe Facebook.
El a depus pentru acest raport 20 de amendamente, iar 16 dintre ele au fost incluse în raportul votat în Comisia pentru Securitate și Apărare, contribuind direct la conturarea unei strategii europene solide în domeniul dronelor.
𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥, potrivit europarlamentarului:
“Am atras atenția asupra vulnerabilității regiunii Mării Negre și am subliniat necesitatea unui sistem dedicat de apărare împotriva dronelor în zona de coastă.
Am pledat pentru dezvoltarea unei dimensiuni sociale în industria dronelor, astfel încât beneficiile tehnologice să ajungă și în comunități, nu doar în sectorul militar sau privat.
Am evidențiat importanța unei abordări globale pentru componentele cu utilizare duală (civil-militar), atât în dezvoltarea, cât și în producția dronelor.
Am insistat ca utilizarea dronelor să fie guvernată strict de dreptul internațional, iar tehnologiile de inteligență artificială din domeniul militar să rămână permanent sub control uman.
Am propus ca cel puțin 60% din tehnologiile și materialele critice folosite în producția dronelor finanțate prin Fondul European de Apărare (EDF) să provină din state membre UE sau din Ucraina, pentru a reduce dependența de state terțe.
Am încurajat crearea unor programe flexibile de finanțare pentru tehnologiile cu utilizare duală (militar–civil), care să genereze sinergii reale între aceste sectoare, în linie cu Strategia Comisiei pentru Drone 2.0.
Am accentuat necesitatea recunoașterii rolului proiectelor PESCO ca bază pentru dezvoltarea unor platforme europene comune de apărare, precum MALE-RPAS sau capacități AEA.
Am subliniat necesitatea consolidării protecției infrastructurilor critice, inclusiv prin implementarea Directivei privind Reziliența Entităților Critice (CERD) și prin mecanisme de protecție civilă împotriva dronelor – un subiect tot mai relevant după incidentele recente din Bruxelles și Copenhaga.
Am accentuat susținerea cooperării cu Ucraina în domeniul dronelor și al apărării antiaeriene, prin schimburi de expertiză și integrarea bunelor practici”.
Prin aceste amendamente, am reușit să introduc priorități care țin direct de interesele strategice ale României, dar și de nevoia unei Europe capabile să-și apere cetățenii și infrastructura în fața unor amenințări emergente, menţionează Dîncu.
Un pas înainte în direcția unei politici europene de securitate mai robuste
Pentru România, și în special pentru zona Mării Negre, acest raport reprezintă un pas înainte în direcția unei politici europene de securitate mai robuste, mai integrate și mai orientate spre tehnologie.
Raportul va fi dezbătut în plenul Parlamentului, în ianuarie 2026, iar odată adoptat va deveni poziția oficială a Parlamentului European privind modul în care UE trebuie să răspundă noilor amenințări din spațiul aerian.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
