Germania pare zilele acestea o țară care se confruntă din nou cu stafiile trecutului. Extrema dreaptă, întruchipată de partidul Alternativă pentru Germania (AfD), cu vizibile valențe neo-naziste, promovează fățiș o agendă anti-europeană. De când a intrat în Bundestag partidul a promovat idei anti-democratice. Mult timp un exemplu de bune practici în materie de democrația, Germania de astăzi pare bântuită de ororile trecutului, iar o parte a societății dezvoltă din nou nostalgii periculoase.
Germania, între două realități
AfD este în prezent în plină ascensiune, fiind cotat în sondaje cu 22% – un nivel de sprijin mai mare decât cel pe care îl are în prezent fiecare dintre cele trei partide de centru și centru-stânga din coaliția de guvernare a țării. Partidul pare pregătit să rupă „cordonul sanitar” ridicat în jurul său de către partidele germane tradiționale care au refuzat până acum să discute cu facțiunea de extremă dreapta în vederea unei coaliții și, eventual, să ajungă la putere în alegerile de stat de la sfârșitul acestui an.
Impulsionați de sprijinul tot mai mare, liderii AfD au început să-și expună fățiș ideile anti-democratice. Co-preşedinta AfD, Alice Weidel, a declarat, într-un interviu publicat luni de Financial Times, că partidul ar putea să organizeze un referendum privind o ieşire a Germaniei din Uniunea Europeană (Dexit), în cazul în care ajunge la putere. Acest lucru, coroborat cu alte declarații îngrijorătoare ale liderilor AfD – care se gândeau în mod deschis la ideea repatrierii forțate a migranților și chiar a unor cetățeni germani de origine străină – i-a îngrozit pe mulți cetățeni germani cu o conștiință profundă a trecutului. Până nu demult figuri naziste vorbeau în mod similar despre alte minorități din Germania anilor ’30 și ’40, precum evreii. În fond, Holocaustul nu s-a produs brusc, ci a fost rezultatul unor acumulări graduale.
Ca urmare, în orașele din Germania, demonstranții antifasciști au ieșit în stradă zilele trecute, protestând împotriva partidului de extremă dreapta. La Hamburg și la Munchen, mitingurile au trebuit să fie dispersate deoarece au participat mai mulți oameni decât se așteptau autoritățile locale. Imagini aeriene din întreaga țară au arătat mase de oameni care au înfruntat gerul pentru a umple piețele și bulevardele orașelor. Potrivit cifrelor poliției, duminică, la Berlin, aproximativ 100.000 de persoane au ieșit în stradă. Bannerele avertizau asupra revenirii „naziștilor”, iar participanții la marș au evocat moștenirea anilor ‘30, atunci când Adolf Hitler și aliații săi au preluat controlul Germaniei pe calea alegerilor.
Nici autoritățile nu sunt impasive în fața avansului extremei drepte. Recent, Curtea Constituțională, într-o decizie istorică care a stârnit o dezbatere privind posibilitatea de a lua o măsură similară împotriva partidului naționalist AfD, a declarat că Germania poate întrerupe finanțarea publică a partidului radical de dreapta Die Heimat. Curtea din Karlsruhe și-a justificat decizia de a opri finanțarea de stat și scutirea de impozite timp de șase ani prin faptul că Partidul Național Democrat (NPD) și succesorul său, Die Heimat, au urmărit să submineze sau să elimine sistemul democratic al țării. Aceasta este prima hotărâre de acest fel și ar putea stârni un precedent cu efecte clare pentru partidele de extremă dreapta.
Germania se află așadar la o răspântie de drumuri. O parte din societate sprijină deschis extrema dreaptă, în timp ce o altă parte, conștientă de trecut și de lecțiile istoriei, se opune ascensiunii extremei drepte. Rezultatul acestei confruntări va avea efecte nu doar în Germania, ci în întreaga Europă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
