Liderii coaliției PSD – PNL au decis zilele trecute comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. După mai multe săptămâni de tatonări, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au înaintat și un calendar pentru organizarea alegerilor. Astfel, în luna septembrie vor avea loc alegeri prezidențiale, iar în decembrie vor avea loc alegeri parlamentare.
În ultimii 30 de ani ordinea alegerilor a avut un impact important asupra deznodământului final.
Alegeri generale vs alegeri prezidențiale
În primii ani ai democrației românești, alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare au fost organizate simultan. Pe 27 septembrie 1992 avea loc primul tur al prezidențialelor și alegerile legislative. Această comasare avantaja partidul dominant de pe scena politică de la vremea respectivă – FDSN. Ca urmare, Ion Iliescu se impunea în alegerile prezidențiale din 1992, învingându-l pe contracandidatul său, Emil Constantinescu. Totodată FDSN obținea mai multe locuri decât CDR în Parlamentul de la București.
În anul 1996, alegerile prezidențiale și cele parlamentare au fost organizate din nou simultan. Astfel, alegerile legislative erau organizate înaintea alegerilor prezidențiale. Partidul care câștiga alegerile parlamentare avea prima șansă la prezidențiale, oferind tracțiune candidatului. Logica aceasta s-a adeverit la scrutinul din 1996, atunci când victoria CDR de la parlamentare avea să prefigureze victoria lui Emil Constantinescu la alegerile prezidențiale.
În 2000 s-a continuat cu regula comasării alegerilor parlamentare cu turul I al alegerilor prezidențiale. Ca urmare, Ion Iliescu și PSD aveau să se impună în ambele scrutine. PSD va obține 36,35% la parlamentare, față de PRM care obținea 28,34%. Iliescu îl învingea pe Vadim Tudor în cursa prezidențială, lucru care avea să ducă la declinul treptat al PRM.
Patru ani mai târziu, în 2004, se va menține regula comasării alegerilor parlamentare cu turul I al alegerilor prezidențiale. De data aceasta însă PSD va pierde alegerile prezidențiale. Adrian Năstase va fi învins în turul al II-lea al scrutinului de Traian Băsescu. PSD va trebui să se mulțumească doar cu o victorie la parlamentare. PSD și PUR vor obține 37.16%, față de 31.71%, cât a obținut Alianța D.A.
Ulterior, mandatul președintelui va fi ridicat la 5 ani, lucru care va duce la o decuplare a alegerilor prezidențiale de alegerile parlamentare. Astfel, alegerile legislative vor fi organizate înaintea alegerilor prezidențiale. Câștigătorii alegerilor parlamentare nu vor da însă automat câștigătorul la prezidențiale, asta pentru că, atunci când alegerile erau organizate simultan sau când prezidențialele precedau parlamentarele, candidații partidelor funcționau ca locomotive electorale în alegerile legislative.
Astfel, la legislativele din 2008, PSD (34.16%) obținea mai multe voturi decât PDL (33.57%), dar alegerile prezidențiale aveau să fie câștigate de către Traian Băsescu și nu Mircea Geoană. La legislativele din 2012, USL va obține peste 60% din voturi. Ruperea alianței în preajma prezidențialelor din 2014 va duce la o competiție PSD – PNL în care, teoretic, candidatul PSD – Victor Ponta, eram mai bine clasat în intenția de vot. Totuși, alegerile vor fi câștigate de Klaus Iohannis.
În 2016, alegerile legislative vor fi câștigate cu un scor record de PSD – 44,47%. Totuși, la alegerile din 2019 se va impune din nou, Klaus Iohannis care o va învinge detașat pe Viorica Dăncilă (66%, față de 33,91%).
În 2024, alegerile legislative și cele prezidențiale vor fi organizate în același an, diferența fiind de doar câteva luni. Va fi pentru prima dată în istoria post-decembristă a României când alegerile prezidențiale vor preceda alegerile legislative, lucru care ar putea duce la o dinamică specială în cazul în care PSD și PNL nu vor propune un candidat comun.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
