Despre reorganizarea administrativ-teritorială a României, senatorul UDMR și fostul ministru al Dezvoltării, Attila Zoltán Cseke a spus, în cadrul unei conferințe organizata la Camera de Comerț și Industrie a României că este nevoie de un set de măsuri, iar aceste măsuri să fie cele mai bune posibile din toate celelalte care pot exista pentru România.
“Dacă, după 55 de ani de la ultima organizare administrativ-teritorială a României cineva a afirmat că nu e necesară ajustarea, modificarea de gândire a acestei structuri, eu cred că este o greșeală”, este opinia fermă a lui Cseke.
Totodată, mai spune senatorul UDMR, „ar fi periculos că această decizie să se ia de pe o zi pe alta”.
“Tot ceea ce s-a decis de pe o zi pe alta, s-a decis haotic, în România (…). Permiteți-mi să dau câteva cifre, după care să venim cu ceea ce credem noi că ar putea și ar trebui să fie făcut. Dacă ne uităm la ceea ce există astăzi în Franța, vom vedea următoarele cifre: Franța are o suprafață de 2,8 ori mai mare decât cea a României (…) o populație de 3,5 ori mai mare decât a României și cu toate aceste procente, are în organizarea administrativ-teritorială 36.000 de UAT-uri, deci are cu 11,3 ori mai multe unități administrativ-teritoriale decât are România. Sunt cifre de la care putem să pornim discuțiile în ceea ce privește criteriile care au fost enunțate în spațiul public”, a declarat senatorul UDMR.
Din taxe și impozite, adică din venituri proprii, câte UAT-uri pot suportă cheltuielile de personal?
“Astăzi avem 2390 de comune sub 5000 de locuitori. Avem trei județe în România care nu au astăzi nicio comună cu peste 5000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și județul Olt. Adică, în trei județe, toate comunele trebuie, pe baza acestui criteriu, reorganizate.
“În ceea ce privește criteriul referitor la acoperirea cheltuielilor cu personalul și de funcționare pe baza veniturilor proprii, aici avem o situație pe care eu am mai expus-o: cifrele sunt importante, ca să știm de unde pornim. Nu pentru că vrem să sugerăm ceva, ci pur și simplu de la aceste cifre trebuie pornite anumite tipuri de discuții și ajustate anumite lucruri pe bugetul de stat executat 2022″.
Totodata, senatorul UDMR se intreaba: din taxe și impozite, adică din venituri proprii, câte UAT-uri pot suporta cheltuielile de personal, salariile din instituție, care nu înseamnă numai angajații din sediul primăriei, deoarece sunt sunt și medicii și profesorii, asistenții personali pentru persoanele cu handicap?
Din 3228 de UAT-uri, doar 47 își acoperă cheltuielile din venituri proprii
„Când vorbim de cheltuieli de personal și luăm și cheltuielile de funcționare, adică de bunuri și servicii, atunci vom avea surpriza să vedem că din 3228 de UAT-uri astăzi existente în România, doar 47 își acoperă din venituri proprii aceste cheltuieli. Adică, dacă am lua strict acest criteriu și am zice: mâine toate UAT-urile care din venituri nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare și cheltuielile salariale, ar rămâne doar 47. Avem un singur municipiu din 102, opt orașe din 216 și 38 de comune din 2862. Dacă reducem sau extindem aceast acest criteriu și spunem că din taxe și impozite locale, atunci ajungem la 863 de UAT-uri care își pot suportă din propriile venituri aceste aceste cheltuieli cu personalul. Defalcat: un singur consiliul județean din cele 41 și 61 de municipii din cele 102 și 81 de orașe din cele 216 și 720 de comune din cele 2862. Sunt câteva cifre care se bazează pe ceea ce a fost în 2022, executat pe bugetele autorităților locale”.
Soluții: Un set de criterii aplicate la situațiile existente, specifice anumitor zone
“Permiteți-mi să repet, pe baza experienței pe care am avut-o efemer, într-o anumită funcție în Guvernul României,că este nevoie de un set de complex de criterii aplicate, ajustate prin raportare la situațiile existente, specifice în anumite zone. Nu ajunge că cineva, dintr-o anumită poziție decidentă,să spună :”Am trasat niște criterii și așa așa le facem!”. Trebuie să mergem până jos, să vedem exact situațiile specifice. Trebuie să spunem răspicat că administrația publică și centrală și locală, cu toate criticile (și unele sunt corecte), este un serviciu public. Administrația este un serviciu public, că și sistemul de sănătate, că și sistemul de educație, că sistemul de protecție socială. Ele necesită o susținere financiară din partea statului român, indiferent de formă de organizare și indiferent cum o o facem.
Măsurile de reorganizare administrativ-teritorială trebuie supuse referendumurilor locale”, a încheiat Attila-Zoltán Cseke
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
