România intră într-un an economic dificil, în care consumul scade, inflația rămâne ridicată, iar „creșterea” din anii trecuți se dovedește tot mai mult o iluzie alimentată de datorii și politici populiste. Economiștii consultați de „Adevărul” avertizează că populația va resimți o corecție dură, în timp ce lipsa reformelor reale și efectele războaielor riscă să împingă economia spre stagnare sau chiar recesiune.
Cristian Păun, profesor de economie la ASE, a declarat pentru „Adevărul” că românii ar trebui să-și cheltuie cu mare prudență veniturile în acest an, pentru că este un an al supraviețuirii, fiind indicat să-și amâne toate cheltuielile mari.
„Românii ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. Este un an de supraviețuire. Dacă politicienii refuză să ia măsuri de îmbunătățire a economiei, românii trebuie să fie precauți”, a precizat Cristian Păun.
Acesta a adăugat că este normal ca o țară care are cel mai mare deficit bugetar să aibă și cea mai mare inflație din UE, pentru că în ultimii ani am avut o creștere economică mai mare decât alte state pentru că ne împrumutam, iar creșterea era bazată pe consum, nu pe producție și investiții.
„Lupta cu inflația nu se dă pe plafonare de prețuri, ci pe stimularea producției și reduceri de taxe”, a explicat profesorul de economie pentru „Adevărul”, adăugând că scăderea consumului vine pe fondul unor probleme venite din trecut și că abia acum ajungem la o revenire a potențialului normal de cumpărare.
„Și vă explic care sunt factorii care au contribuit la scăderea puterii de cumpărare. În primul rând vorbim despre iluzia bunăstării creată în trecut prin faptul că s-au pompat bani în creșteri nesustenabile de pensii și salarii, care au dus implicit la creșterea deficitului bugetar. Apoi vorbim de creșterea inflației pe o perioadă îndelungată, luni de zile consecutiv, dar și de o scădere a comenzilor din mediul privat. Toate acestea au dus la scăderea consumului din primele luni, iar lucrurile n u se pot îmbunătăți fără reforme.
România ar trebui să facă reforme reale, să scadă numărul de companii de stat, să fie mai puțini parlamentari, poate doar o singură cameră.
Nu ai cum să crești economia cu o inflație așa de mare, pentru că inflația mare duce la o încetinire a creșterii economice”, a explicat economistul pentru „Adevărul”.
Radu Nechita: Plătim erorile și iluziile din ultimii ani
La rândul său, Radu Nechita, profesor de economie la UBB, a explicat pentru „Adevărul” că economia mondială va încetini deoarece războaiele curente și nota de plată a politicilor trecute înseamnă o distrugere de vieți, de bogăție (infrastructură militară și civilă, armament) și o reducere a capacității de a produce bogăție (activitățile productive sunt blocate sau cel puțin stânjenite de costuri mai mari, de incertitudine).
„Clasa noastră politică va da, însă, vina pe războaie și pe alți factori externi, ascunzând vina sa pentru situația în care suntem acum. Și alte țări se confruntă cu dificultăți, poate chiar mai mari din cauza războiului și totuși nu au deficitul nostru abisal și perpetuat prin creșteri de cheltuieli publice. De fapt, pe lângă acest război care nu ne ajută deloc, noi plătim, de fapt, erorile și iluziile din toți acești ani de zile în care imobilismul a fost vopsit în stabilitate, în care creșterile de venituri nejustificate de productivitate au fost paravanul creșterii privilegiilor clasei politice și a celor care o protejează”, a declarat Nechita.
Potrivit acestuia, ceea ce numim creștere economică se referă la variația produsului intern brut, adică la sporul de bogăție produs într-o țară în decurs de un an.
„Este o aproximare a prosperității relativ ușor de înțeles, dar care are limite de care trebuie să ținem cont, deoarece aproximarea aceasta poate da uneori rateuri și interpretări greșite. În general este mai bine să crească PIB decât să scadă, dar nu orice creștere a PIB este sănătoasă. Exemplele de creșteri nesănătoase ale PIB sunt găsite atunci când guvernele se îndatorează pentru pomeni electorale, când se finanțează politici prăpăstioase (industrializarea forțată din perioada comunistă, care a rezultat într-o industrie incapabilă să ramburseze prin vânzări pe piețe concurențiale împrumuturile făcute, sau, mai recent, lockdownurile totale din perioada pandemiei).
În cazul la care ne referim acum, cu războaie aproape mondiale, am putea avea și surprize contabile, în care PIB-ul unor țări să crească prin îndatorare și creșterea producției de armament. Rachetele și bombele care explodează umflă PIB, dar nu sporesc bogăția totală, dimpotrivă”, a adăugat economistul.
Pe scurt, a adăugat acesta, este important să distingem între creșterile de PIB care reflectă o creștere a prosperității și creșterile de PIB care sunt o iluzie contabilă:
„Aceste iluzii dispar la un moment dat, cum a fost și cazul României. Dacă se iau măsurile potrivite, eliminarea iluziilor se traduce printr-o reducere a PIB-ului, printr-o aducere a sa cu picioarele pe pământ, adică la realitate.
Altfel spus, nu orice recesiune, nu orice reducere a PIB este nesănătoasă: contează cauzele și contează ce anume urmează mai departe. Tocmai acesta este motivul meu de îngrijorare și, se pare, și al celor care privesc din exterior economia românească.
În ultimii ani, puterea și opoziția s-au întrecut în demagogie, a fost o adevărată licitație de propuneri care nu au făcut decât să întărească privilegiile unui sistem de extracție de resurse pe seama contribuabililor. Puterea și opoziția se războiesc pentru a captura acest sistem extractiv, nu pentru a-l demonta. Foarte puțini politicieni și „influenceri” au propus măsuri care să demonteze acest sistem, care să reducă răsplata celor care redistribuie bogăție în folos propriu și s-o mărească pentru cei care produc bogăție. Iar măsurile luate în această direcție sunt și mai puține decât propunerile”, a declarat economistul.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
