Excedentul de lichiditate în bănci a scăzut, după 5 luni consecutive de creștere

Sursa foto: Pixabay

Excedentul de lei din sectorul bancar a scăzut cu peste o cincime în februarie. Vine însă de la un nivel record și băncile se scaldă în continuare în echivalentul a aproape 10 miliarde de euro, bani pe care îi plasează seară de seară la BNR la o dobândă de 6%, conform datelor analizate de Profit.ro. În vreme ce ROBOR a continuat să scadă, dobânzile la tranzacțiile interbancare ce stau la baza IRCC au crescut ușor față de februarie.

Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic de lichiditate în raport cu banca centrală de 47,1 miliarde de lei în februarie, în scădere de la nivelul record de 60,7 miliarde de lei din ianuarie. Chiar dacă a scăzut cu circa o cincime, excedentul este al doilea cel mai ridicat istoric.

BNR nu a sterilizat lichiditatea la rata cheie de 7% prin operațiuni de atragere a depozitelor, ci a lăsat băncile să vină la facilitatea de depozit la o dobândă de 6%.

De altfel, BNR nu a mai atras depozite de la bănci din februarie 2022. Atunci, Rusia a invadat Ucraina și a zgâlțâit piețele financiare, trimițând băncile pe un deficit de lichiditate acut – cererea de bani a fost mare din partea populației, inclusiv de valută, care a fost adusă în țară cu avionul de către bănci. Situația s-a îndreptat însă treptat și din toamna lui 2022 deficitul s-a transformat în excedent, care a tot crescut.

Din ianuarie 2023, BNR nu a mai ținut nici operațiuni repo (la dobândă de 8%), cu două excepții de foarte mică valoare în iunie și octombrie.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că excedentul mare de lichiditate este generat de Guvern, care împrumută sume mari din afară în valută (jumătate din datoria publică de circa 50% din PIB e în monedă străină) și le schimbă la banca centrală în lei.

Cu leii obținuți, Executivul face plăți către populație și firme, banii ajung în cele din urmă în bănci, dar sunt prea mulți să fie absorbiți de economie sub formă de credite. Alte surse de valută sunt transferurile de la UE, precum și împrumuturile interne în euro.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: