UPDATE 14:00
Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis vineri să mențină măsura arestului preventiv în cazul lui Horațiu Potra și a apropiaților săi. Acestora li se aduc acuzații grave: tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică.
Horațiu Potra, fiul și nepotul său rămân în arest
„În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin. Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 9 ianuarie 2026”, se arată în decizia instanței.
Horțaiu Potra, fiul și nepotul său au fost scoși din arestul Penitenciarul Rahova și aduși cu trupele speciale la sediul instanței.
Este prima apariție publică a lui Potra din acest an, după presiunile la care ar fi fost supus în penitenciar la mijlocul lunii decembrie.
Știrea inițială
Horațiu Potra se prezintă vineri în fața instanței, unde procurorii solicită prelungirea arestului preventiv atât pentru el, cât și pentru fiul și nepotul său, Dorian și Alexandru Potra. Cei trei sunt cercetați pentru fapte extrem de grave, printre care tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, încălcarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică.
Cei trei vor fi aduși din arest la Curtea de Apel București, unde judecătorii vor reanaliza situația lor juridică și vor decide dacă mențin măsura arestului preventiv sau dispun o alternativă mai puțin severă, precum arestul la domiciliu ori controlul judiciar. Hotărârea care va fi pronunțată nu va fi definitivă și va putea fi contestată în termen de trei zile.
Horațiu Potra, alături de fiul și nepotul său, se află în detenție din 20 noiembrie, data la care au fost extrădați în România, fiind reținuți în baza unui mandat european de arestare. Ulterior, aceștia au fost plasați în arest preventiv.
Potra a fost trimis în judecată împreună cu fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și alți 20 de inculpați, fiind acuzați de comiterea unor infracțiuni grave ce ar fi avut ca scop destabilizarea statului român.
Potrivit rechizitoriului, anchetatorii susțin că, în contextul deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care alegerile prezidențiale au fost anulate, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit în mod clandestin cu Horațiu Potra, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov. Procurorii arată că Potra, implicat anterior în zone de conflict internațional și în activități de recrutare și instruire paramilitară, l-ar fi sprijinit pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât și anterior acesteia.
Ancheta mai relevă că Horațiu Potra ar fi organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, coordonat de acesta, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme pentru a declanșa proteste împotriva autorităților. Potrivit procurorilor, manifestațiile ar fi trebuit să degenereze în acțiuni violente menite să împiedice exercitarea puterii legitime a statului și să afecteze ordinea constituțională, punând în pericol securitatea națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, forțele de ordine au instituit filtre în mai multe zone din județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în Capitală. În urma controalelor, polițiștii au descoperit în autoturismele oprite arme albe, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor cu potențial ridicat de distrugere, capabile să producă explozii puternice și să provoace pagube majore, răni grave sau chiar pierderi de vieți omenești.
Concluzia procurorilor este că acțiunile celor 22 de inculpați au generat un risc major la adresa securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile fundamentale care garantează exercitarea puterii de stat în cadrul legal.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News









