PE SCURT:
- Jean-Luc Mélenchon își anunță o nouă candidatură la președinția Franței, în timp ce Germania se confruntă cu controverse privind politica de migrație.
- SUA susțin aderarea Poloniei la G20, iar în Bulgaria noul parlament începe cu o opoziție pro-UE divizată.
PARIS
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale din Franța, a confirmat că va candida din nou la președinție în primăvara viitoare, afirmând că este urgent ca țara să se opună războiului purtat de SUA și Israel în Orientul Mijlociu, potrivit The Guardian.
Liderul veteran în vârstă de 74 de ani al partidului La France Insoumise (LFI) a anunțat într-un interviu acordat postului de televiziune francez TF1 că va candida la președinție pentru a patra oară în 2027.
„Suntem amenințați de un război pe scară largă, suntem amenințați de o schimbare spectaculoasă a climei, iar acum se apropie o criză economică și socială”, a spus el. El a făcut apel la un front comun cu Spania împotriva războiului din Orientul Mijlociu.
Fost troțkist și fost profesor, Mélenchon a petrecut 30 de ani în partidul tradițional de stânga aflat la guvernare, Partidul Socialist, unde a ocupat funcția de ministru și a fost la un moment dat cel mai tânăr senator socialist din istorie. Acesta a părăsit partidul în 2008, susținând că acesta nu era suficient de stângist.
BERLIN
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat o „schimbare radicală în politica de migrație” la aproape un an de la preluarea mandatului, însă instanțele au început să anuleze controalele la frontieră care stau la baza politicii sale, iar cercetătorii din domeniul migrației au pus sub semnul întrebării relevanța cifrelor prezentate de acesta.
Dobrindt, membru al partidului de centru-dreapta CSU, a anunțat controale mai stricte la frontieră încă din prima zi de mandat, îndeplinind astfel o promisiune electorală cheie a coaliției CDU/CSU.
De atunci, poliția federală a respins solicitanții de azil la frontieră, aproximativ 1.340 de persoane între numirea lui Dobrindt și aprilie 2026, potrivit Tagesschau, relatează Euronews.
Numărul respingerilor lunare s-a menținut constant între 2.000 și 3.000, practic neschimbat față de perioada anterioară preluării mandatului.
Cererile de azil au scăzut mai drastic: de la 350.000 în 2023 la 170.000 anul trecut.
VARȘOVIA | WASHINGTON
Statele Unite și-au exprimat „sprijinul ferm” pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20 și au salutat „relația puternică și în continuă dezvoltare” dintre Varșovia și Washington.
În decembrie, SUA au invitat Polonia să participe, în calitate de oaspete, la summitul G20 de anul acesta de la Miami. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Polonia „își ocupă locul cuvenit” în cadrul forumului, care reunește 19 țări importante, precum și Uniunea Europeană și Uniunea Africană, conform Notes from Poland.
Cu toate acestea, Polonia a insistat, de asemenea, pentru statutul de membru permanent al grupului, subliniind faptul că economia sa este pe punctul de a deveni a 20-a cea mai mare din lume (deși aderarea la G20 nu se decide exclusiv pe această bază).
Joi, în urma unei reuniuni de „dialog strategic” de la Varșovia între SUA și Polonia, cele două țări au emis o declarație comună în care „Statele Unite și-au exprimat sprijinul ferm pentru aderarea Poloniei la G20 ca membru permanent”.
SOFIA
Noul parlament al Bulgariei și-a început activitatea joi, evidențiind imediat o opoziție pro-UE divizată, iar cabinetul de guvernare se preconizează că va fi dominat de „Bulgaria Progresistă”, partidul fostului președinte Rumen Radev, cunoscut pentru poziția sa favorabilă Moscovei, relatează Balkan Insight.
„Continuăm Schimbarea” (CS) și „Bulgaria Democratică”, partidele pro-UE care au candidat împreună la alegerile anticipate din 19 aprilie, se vor diviza în două grupuri parlamentare, cu 16, respectiv 21 de membri în parlamentul de 240 de locuri.
„Continuăm Schimbarea”, care a câștigat notorietate în 2021 și a câștigat alegerile la debutul său, și „Bulgaria Democratică” au candidat împreună începând din 2023 pentru a consolida electoratul pro-UE cu orientare reformistă, vizând alegătorii de centru.
Motivele care au stat la baza scindării au rămas neclare. Liderul CS, Assen Vassilev, a declarat miercuri că „persoanele cu orientări politice mai de dreapta nu vor vota alături de noi, deoarece consideră că politica noastră este prea de stânga… acum fiecare partid își poate dezvolta propria identitate”. Joi, el a evitat să răspundă la întrebări, afirmând că scindarea este acum „de domeniul trecutului”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
