Ministerul Mediului a anunțat publicarea primului ghid de utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, iar acest document stabilește o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente și menține limitarea utilizării șezlongurilor și umbrelelor la cel mult 70% din suprafața închiriată. De asemenea, ghidul prevede și menținerea unor trasee pietonale clare, fără blocaje și introduce reguli explicite pentru tipul de construcții și amenajări admise, acestea urmând să aibă un caracter temporar, să fie demontabile, fără fundații permanente sau intervenții care afectează structura naturală a plajei.
Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat, vineri, publicarea Ghidul de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Ei au menționat că acesta este primul document de acest tip care stabilește reguli unitare pentru organizarea spațiului de plajă, accesul public și calitatea amenajărilor.
Reprezentanții Ministerului Mediului au explicat că documentul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluții aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că ghidul pune ordine într-un spațiu care a funcționat fără reguli coerente.
„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic și protecția mediului și despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta și vor funcționa plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opționale”, a declarat Diana Buzoianu.
Reprezentanții Ministerului Mediului au subliniat că documentul vine într-un context în care litoralul românesc a trecut prin transformări accelerate – extinderea plajelor prin înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice – fără un cadru coerent de organizare, ceea ce a generat ocupări neuniforme, blocaje de acces și scăderea calității spațiului public.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Elena Tudose, a declarat că acest ghid oferă soluții concrete pentru organizarea plajelor.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiștii, care pornește de la realitatea din teren și oferă soluții concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toți operatorii să îl consulte și să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung. Urmează etapele a doua și a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări și propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentațiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcție clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone, și o creștere reală a calității spațiului litoral”, a afirmat Elena Tudose,
Astfel, documentul stabileşte o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulaţia şi accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În acelaşi timp, este păstrată limitarea utilizării şezlongurilor şi umbrelelor la maximum 70% din suprafaţa închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.
De asemenea, ghidul prevede menţinerea unor trasee pietonale clare şi continue, fără blocaje, precum şi integrarea acceselor dinspre oraş sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluţii care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.
Documentul introduce reguli explicite şi pentru tipul de construcţii şi amenajări admise.
„Toate intervenţiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile şi reversibile, fără fundaţii permanente sau intervenţii care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcţionării – duşuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri uşoare pentru servicii de plajă. În acelaşi timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare şi extinderea liniară continuă a structurilor comerciale”, au mai afirmat reprezentanţii Ministerului Mediului.
Un capitol distinct este dedicat calităţii arhitecturale şi materialelor utilizate.
„Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile şi adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) şi evitarea soluţiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerenţa vizuală a plajei. Intervenţiile trebuie să fie integrate în peisaj şi să contribuie la o identitate unitară a litoralului”, a subliniat sursa citată.
Totodată, documentul introduce o diferenţiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluţii uniforme pe întreg litoralul şi pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.
Ghidul acoperă şapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla şi Vama Veche.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
