Alianța USR-PMP-Orban, un dezastru politic înainte de alegerile din 2024

Polul de dreapta
Sursa foto: Facebook

USR, PMP și Forța Dreptei au oficializat alianța pentru alegerile din 2024. Diferențele foarte mari dintre cele trei partide pun la grea încercare supraviețuirea alianței până la alegerile din 2024. Dosarele penale, războaiele interne, lipsa mesajelor electorale sunt doar câteva probleme cu care se confruntă această alianță.

USR cu dosare penale

Partidul condus de Cătălin Drulă are mari probleme cu justiția, după ce Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, a fost pus sub urmărire penală în dosarul vaccinurilor. Acesta este acuzat că a cumpărat mult mai multe vaccinuri decât avea nevoie România, fără să țină cont de vreun studiu de necesitate. În perioada următoare, procurorii vor anunța rezultatul urmăririi penale.

În cazul în care Vlad Voiculescu va fi trimis în judecată, alături de ceilalți inculpați, atunci USR va avea cea mai mare problemă de la existența sa. În ultimele săptămâni, toată conducerea partidului l-a apărat pe Voiculescu și a atacat DNA. Un scandal de corupție sau chiar o arestare preventivă înainte de alegeri va reduce numărul de voturi pentru un partid care s-a afirmat pe scena politică cu un discurs anti-corupție.

PMP are război intern

PMP are numeroase probleme în interiorul partidului. Europarlamentarul Eugen Tomac se consideră președintele partidului, însă instanța a arătat că președintele real este Cristian Diaconescu. În vara lui 2023, Autoritatea Electorală Permanentă a tăiat subvențiile către PMP, după ce a constatat că banii erau cheltuiți de Eugen Tomac, care nu are calitatea de președinte. Curtea de Apel București a confirmat că președintele PMP este de fapt Diaconescu.

În această situație, Eugen Tomac nu are nicio calitate să negocieze o alianță cu alte partide. Alianța USR-PMP-Forța Dreptei poate fi declarată nulă deoarece Tomac nu are nicio funcție în conducerea PMP, fiind doar un simplu membru.

Eugen Tomac a fost ales președinte PMP la un Congres din 2022, însă Cristian Diaconescu a contestat în instanță acel Congres și prin urmare rămâne președintele partidului până la soluționarea litigiului. Tot Diaconescu a mai arătat și că poartă discuții pentru o alianță cu PNL.

„Din punctul meu de vedere, orice soluție care ar presupune dispariția PMP este exclusă. Nu exclud o alianță cu PNL la alegerile din 2024”, a precizat Diaconescu pentru PS News.

Traian Băsescu, o problemă pentru toți

PMP îl are europarlamentar pe Traian Băsescu, care a fost condamnat pentru colaborare cu Securitatea. Dar USR cu dosarele penale nu mai poate să-l critice acum pe fostul Președinte al României.

Însă Ludovic Orban s-a declarat mereu un anti-Băsescu, iar în 2022 i-a cerut să demisioneze din Parlamentul European. În urmă cu câțiva ani, Băsescu inventase o poreclă pentru Orban: Sică Mandolină. Chiar dacă Băsescu a dispărut de pe scena politică, electoratul PMP încă mai crede în fostul președinte. PMP este un partid construit în jurul imaginii și notorietății lui Băsescu. O simplă declarație a fostului președinte poate schimba soarta alianței sau poate provoca o ruptură în interiorul PMP.

Forța Dreptei este inexistentă

Forța Dreptei este un partid inexistent pe scena politică, condus de un Ludovic Orban care nu mai are credibilitate. Forța Dreptei ar obține 0,6% dacă s-ar vota acum, potrivit unui sondaj INSCOP. PMP ar primi doar 1,3% din voturi, iar USR 11,9%.

Alianța USR-PMP-Forța Dreptei speră să obțină între 6 și 8 mandate la alegerile europarlamentare, ceea ce ar însemna un rezultat de 20%. Cele trei partide nu au șanse să ajungă nici la 15% dacă s-ar aduna procentele din sondaje. Un rezultat la alegeri poate fi complet diferit, deoarece PMP și Forța Dreptei sunt partide cu un electorat conservator care nu vrea să se amestece cu electoratul LGBT al USR-ului. Mihail Neamțu, o voce importantă în PMP, a anunțat deja că nu este interesat de o alianță cu USR și își va da demisia din partid dacă se va realiza această colaborare politică.

Alianța se dovedește un dezastru politic, fiind formată din partide care au numeroase probleme interne și controlate de politicieni lipsiți de notorietate și carismă. Stabilirea listelor comune la alegerile din 2024 se va transforma într-un război intern și vor apărea numeroase acuzații în interiorul alianței, deoarece partidele nu au absolut nimic în comun, în afară de dorința de a mai rămâne abonate la banii statului.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: