PNL și PSD duc zilele acestea negocieri intense. Miza o reprezintă comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, mutare de pe urma căreia ar putea beneficia ambele partide. Totuși, negocierile nu s-au încheiat cu un consens, ci dimpotrivă, cu un blocaj în coaliție. Ambele tabere amenință că vor rupe coaliția iar liberalii au spus răspicat că s-ar putea retrage de la guvernare dacă social democrații nu vor accepta o comasare.
Realitatea nuanțată e legată de fapt de câștigurile marginale ale celor două partide și de competiția ușor mascată dintre cele două partide. Cu alte cuvinte, deși ambele partide câștigă, unul dintre ele ar putea câștiga mai mult decât altul, obținând astfel un avantaj în fața celuilalt. Această situație le face să fie reticente.
Strategia PNL: atragerea electoratului la urne
Strategia liberalilor este legată de atragerea unui număr cât mai mare de votanți la urne. Această strategie i-a avantajat pe liberali în 2019. Atunci, la alegerile europarlamentare din mai, PNL a decis să lege scrutinul de un referendum foarte popular – acela pe justiție. Strategia a funcționat. PNL a reușit să crească numărul votanților, în contextul în care alegerile europarlamentare prezintă de regulă un interes scăzut în rândul electoratului. Referendumul a fost validat în contextul în care 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.
Prezența ridicată avea să ducă la o victoria categorică a liberalilor în fața rivalilor social democrați. PNL obținea aproape 27%, în timp ce PSD obținea doar 22,5%. Victoria liberalilor de la alegerile europarlamentare avea să se transpună mai apoi și într-o victorie la alegerile locale. PNL obținea 34,5% din voturile totale, devansând la mustață PSD, care obținea 30,3%.
Astfel, pe baza unei bune mobilizări, PNL obținea 1.232 de primari în teritoriu, 474 de consilieri județeni și 14.182, întărindu-și astfel semnificativ prezența în teritoriu. PSD nu reușea să îi devanseze pe liberali decât la capitolul primari, cu 1.362, dar în scădere cu 315 față de alegerile precedente, în timp ce liberalii obțineau cu 151 mai mulți primari față de alegerile precedente. Social democrații câștigau mai puțini consilieri locali decât liberalii – 13.820 și mai puțini consilieri județeni decât PNL – 362. Totodată, PNL reușea să se impună în București, câștigând primăria Capitalei în detrimentul PSD. Cheia a reprezentat-o mobilizarea politică și prezența la vot.
La alegerile parlamentare deja mobilizarea primarilor a scăzut. Asta pentru că aceștia își atinseseră obiectivul – un nou mandat. Ca urmare, PNL nu va mai reuși să realizeze o replică a mobilizării de la alegerile anterioare. Cu o prezență la urne de doar 33,3%, social democrații reușeau să fure prima poziție în aceste alegeri, bazându-se pe o mai bună mobilizare la urne. La acest scrutin PSD obținea 28,90%, în timp ce PNL venea pe locul al doilea cu 25,18%.
Așadar adevărata miză a liberalilor o reprezintă mobilizarea electoratului, iar comasarea ar putea fi soluția. Primarii liberali vor mobiliza electoratul la urne pentru că vor căuta să obțină un nou mandat. Ca urmare, prezența la urne ar crește și în felul acesta liberalii ar avea prima șansă în cadrul alegerilor europarlamentare, repetând practic figura din 2019, atunci când s-au impus în fața social democraților. PSD este ceva mai reticent pentru că în condiții de prezență scăzută au reușit să câștige alegeri, cum a fost cazul alegerilor parlamentare din 2020. În concluzie, câștigurile marginale ale celor două partide și teama de a nu fi devansat în alegeri ar putea reprezenta în final un set de probleme greu de depășit.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
