Criza pandemică și problemele generate de războiul din Ucraina au impus adoptarea unor măsuri fără precedent de sprijinire a economiilor, care au finanțat însă și companiile zombi.
BNR a abordat o temă specială în Raportul său asupra stabilității financiare, companiile zombi, fenomen care produce dereglări majore în ceea ce privește alocarea resurselor în economie.
Firmele zombi au fost definite ca fiind firme cu deficiențe de capitalizare pentru doi ani consecutivi sau firme identificate conform metodologiei Storz et al. 2017 (rentabilitatea activelor negativă, scăderea activelor imobilizate și Datorie/Capital>2 pentru doi ani consecutivi). Firmele cu deficiențe de capitalizare sunt cele cu activul net, determinat ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, mai mic de jumătate din valoarea capitalului social subscris.
O consecință nedorită a măsuri luate în criza pandemică și în contextul problemelor generate de războiul din Ucrainna vizează finanțarea companiilor neviabile din punct de vedere economic, cunoscute drept firmele zombi, cu repercusiuni multiple asupra economiei reale și a sistemului financiar.
22-25% din totalul companiilor sunt firme zombi. Perioada ce a urmat crizei financiare internaționale din 2007-2008 a fost caracterizată de o amplificare a acestui fenomen, la nivel național și european, dar cu o magnitudine relativ mai ridicată în cazul României. În prezent, acest segment de firme reprezintă între 6,3 la sută și 7,9 la sută în total activ (în funcție de definiția folosită) și, respectiv, între 22 la sută și 25,3 la sută dacă se ia în calcul ponderea numărului de companii în total.
Companiile zombi au o performanță economică scăzută. Productivitatea acestor firme, măsurată ca raport între valoarea adăugată brută și numărul de salariați, reprezintă o treime din cea înregistrată de celelalte firme din economie. De asemenea, aceste firme contribuie modest la activitatea economică (doar 4,3 la sută la valoarea adăugată a sectorului), dar determină dereglări majore în ceea ce privește alocarea resurselor în economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanța corporativă și disciplina la plată. Acestea cumulează 15 la sută din plățile restante în economie, 14,5 la sută din restanțele față de buget și au o durată de plată a furnizorilor dublă relativ la media sectorului (157 de zile comparativ cu 77 de zile).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
