Invitat miercuri în emisiunea Puterea Știrilor, Iulian Fota, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a vorbit despre concluziile ședinței Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT. Fota a atras atenția asupra faptului că în comunicatul CSAT se vorbește de grava situației de securitate din regiunea Mării Negre. „Acest cuvânt <<grav>> trebuie să ne preocupe pe toți” – este de părere Iulian Fota.
„O analiză a stării de securitate într-un moment extrem de important și extrem de grav”
„O ședință foarte importantă, cu valoare de simbol. Ea are loc cu 2 zile înainte de a comemora 2 ani de la începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Este o ședință și foarte importantă prin agenda pe care a avut-o. O agendă substanțială, o ședință care vine, pe de o parte, să facă o analiză a stării de securitate într-un moment extrem de important și extrem de grav. Avem cu toți informațiile de pe frontul ucrainean și lucrurile sunt îngrijorătoare. Dintr-o perspectivă occidentală și românească, situația nu arată deloc bine acolo. Pe de altă parte, este un moment în care am văzut atâtea declarații publice, la nivel de lume occidentală lucrurile sunt foarte bine analizate, sunt privite cu mare atenție pentru că tot înțeleg că în perioada următoare vom avea de traversat și vrem să traversăm cu bine situații și momente foarte dificile.
De altfel, ce mi-a atras mie atenția în comunicatul CSAT: se vorbește de grava situației de securitate din regiunea Mării Negre și acest cuvânt grav trebuie să ne preocupe pe toți, tocmai că situația este atât de gravă încât CSAT a considerat necesar să tragă niște concluzii, să ia o serie întreagă de decizii”, a declarat Iulian Fota, în direct la Puterea Știrilor.
„Ne pregătim de vremuri proaste”
„Ne pregătim pentru vremurile astea proaste pe care le vedem, de vremuri proaste care sunt caracterizate prin creșterea tensiunilor internaționale, prin apetitul tot mai ridicat al unor state de a utiliza forța militară în folos propriu. Rusia în continuare, când nu poate rezolva o situație prin mijloace diplomatice, apelează la război și la partea distructivă a războiului. Sunt vremuri proaste, pentru că, uitați-vă, e o chestiune ușor de luat în calcul de către cetățeanul obișnuit, dacă e preocupat puțin de lucrurile astea. La începutul anului 2023 aveam un singur război pe agendă: acest război foarte complicat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
La începutul lui 2024, într-un an de zile, s-au adăugat mai multe: confruntarea militară dintre Israel și Hamas, confruntarea militară din Marea Roșie, unde Occidentul este obligat să-și apere siguranța liniilor de transport, situația complicată cu Yemenul, confruntările îngrijorătoare de pe teritoriul Siriei și Irak. Deci, vedeți, într-un an de zile numai ce tablou complicat a devenit politica mondială și cum din ce în ce mai mult agenda e ocupată de confruntări militare de mai mare sau de mai mică intensitate. Deci, pentru asta trebuie să se pregătească. Asta discută statul. Este principala instituție de securitate națională a României”, a mai spus Iulian Fota, la Puterea Știrilor.
Concluziile ședinței CSAT: s-au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române
CSAT a dispus, miercuri, măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României, după ce a analizat ”grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România”. Potrivit Consiliului, la doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei.
Administraţia Prezidenţială a anunţat după şedinţa CSAT că principala temă abordată a constituit-o ”grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România”.
”La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, arată CSAT.
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO şi al aliaţilor săi pentru apărarea securităţii în zona Dunării şi a ţărmului Mării Negre, prin misiuni de poliţie aeriană şi capabilităţi de apărare aeriană şi supraveghere. În acelaşi timp, sprijinul NATO trebuie însă însoţit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naţionale.
”În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei.
”În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliaţii pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente, pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră, precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova”, arată comunicatul CSAT.
Totodată, în CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.
”La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare”, arată CSAT.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
