Daniel Apostol, după vizita FMI: S-a semnalat un lucru important!

Daniel Apostol
foto: Daniel Apostol

Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, analistul economic Daniel Apostol a vorbit despre concluziile prezentate ieri (n.r – miercuri) de reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), după vizita în România.

Potrivit analistului economic, Fondul Monetar Internațional, deși cumva a salutat această inițiativă de presupusă reformă fiscală anunțată de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, în același timp a semnalat un lucru important, și anume că politica fiscală trebuie să devină previzibilă. Apostol a mai susșținut și că, potrivit Fondului Monetar, situația economică a României nu este strălucită, dar în același timp are niște premise favorabile, pentru că ne vom bucura în continuare de o oarecare creștere economică, cu tendințe de scădere în zona prețurilor.

„În primul rând, în opinia Fondului Monetar Internațional, deficitul bugetar va fi de 6% la finalul anului 2023 și de 5%, probabil anul următor, ceea ce înseamnă mult peste țintele asumate inițial de Guvernul României. Dar trebuie să remarcăm faptul că Fondul Monetar Internațional, deși cumva a salutat această inițiativă de presupusă reformă fiscală, a semnalat un lucru important, și anume că politica fiscală trebuie să devină previzibilă. Predictibilitatea și stabilitatea reglementării sunt condiții esențiale pentru o coerentă dezvoltare economică și pentru o coerentă relaționare dintre economia reală și stat. De ce spun asta? Pentru că stabilirea unui parcurs credibil de consolidare fiscală, nu numai pe termen scurt, dar pe termen mediu și pe termen lung, nu se poate face fără o relație corectă și echitabilă cu contribuabilii, cu cei care produc veniturile fiscale ale statului.

Ori, anunțarea peste noapte a unor noi reguli fiscale, a unor noi taxe și impozite, au menirea să producă dezechilibre economice, au menirea să producă distorsiuni grave în rândul companiilor care sunt plătitoare de taxe și impozite. Fondul Monetar Internațional a atras atenția cu privire la faptul că anunțarea cu mult timp în avans a pachetelor fiscale, a reformelor fiscale, a modificărilor în regimul taxelor și impozitelor, are menirea să ajute companiile, dar și cetățenii simpli care sunt la rândul lor contribuabili plătitori de taxe și impozite, pentru a se putea adapta la aceste schimbări. Și atunci, dintr-o mai bună înțelegere și din asigurarea acestei credibilități și acestei stabilități fiscale rezultă o conformare voluntară la nevoia statului de a-și întregi veniturile fiscale, de a elimina decalajul mare pe care îl avem acum între venituri bugetare și cheltuieli bugetare, adică deficitul bugetar, care este împovărător”, a declarat Daniel Apostol, în direct la Puterea Știrilor.

„Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit”

„Chiar Fondul Monetar Internațional spunea că pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal are menirea să încerce să corecteze ceva din deficitul bugetar acum și cu oarecare pretenții de reducere a deficitului pentru anul următor, dar tot Fondul Monetar spune că ținta nu va putea fi atinsă în 2024 și atrăgea atenția că unele dintre măsurile fiscale, gândite de fapt ca reformă fiscală, au menirea, dimpotrivă, să constituie o povară asupra modului în care economia reală va contribui la acest efort de reechilibrare bugetară și economică a țării.

Potrivit Fondului Monetar, situația economică a României nu este strălucită, dar în același timp are niște premise favorabile, pentru că ne vom bucura în continuare de o oarecare creștere economică, cu tendințe de scădere în zona prețurilor, inflația fiind în scădere, ceea ce ar trebui să ducă la o relaxare fiscală și nicidecum la o mai mare contracție în zona taxelor și impozitelor. Reformele despre care vorbim trebuie să crească veniturile fiscale ale statului, dar statul trebuie să joace și în altă zonă. Degeaba împovărează în continuare plătitorii constanți și de bună credință de taxe și impozite, dacă nu reușește să se lupte cu zona de evaziune. Altfel spus, o reformă fiscală reală pleacă de la creșterea bazei de de colectare a veniturilor fiscale la stat”, a mai precizat analistul economic.

 

Estimările FMI după misiunea în România

 

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.

„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.

Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.

Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.

Ce a mai declarat șeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn:

„Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor.

Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală. Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR. Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente.

De asemenea, ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri. În ceea ce privește prioritățile politice, aș vrea să încep cu politica fiscală.

Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Un alt pachet care să îmbunătățească politica fiscală în 2024 și în anii următori ar putea să ducă la un deficit de 5% în 2024, dar deficitul fiscal trebuie să scadă sub 3% din PIB, conform acordului cu Comisia Fiscală pentru ca economia să fie stabilizată pe termen mediu, ca să fie finanțată economia cu credite luate la dobânzi mai mici și alte soluții. Reforme adiționale care să însemne 2% din PIB vor fi necesare. Noul pachet de reforme fiscale îmbunătățește conceptul de regim fiscal, îmbunătățește baza de fiscalizare”.

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a susținut miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

 

Autor

  • Marinela Anghelus

    Redactor-șef PS News, coordonează echipa de jurnaliști ai PS News din 2017. Are o experiență de peste 8 ani în presa online. Înainte de a intra în presă, a ocupat poziția de consilier parlamentar pentru 2 ani, în perioada 2013-2015. În aceeași perioadă a făcut parte din echipa de specialiști digitali ai unei mari corporații din Statele Unite ale Americii - Lotus Interworks. Este absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București și a unui master de Relații Internaționale și Studii Europene la aceeași facultate. Ulterior, a urmat și cursuri de prezentator TV la Academia „Studiourile Buftea”.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: