Relaţia Chinei cu Rusia a devenit mai profundă în ultimii ani, ambele ţări împărtăşind un obiectiv similar în a contesta şi a demonta ceea ce consideră că este dominaţia Occidentului, sau, în opinia lor, a SUA, în afacerile globale, transmite CNBC.
Dinamica dintre Beijing şi Moscova este însă mai nuanţată decât pare la suprafaţă, cu dezechilibre de putere şi conflicte de interese, mai ales de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, dezechilibrând ordinea economică globală, a precizat News.ro.
Unii analişti au asemănat relaţia cu povestea „Goldilocks” în care se caută o cale de mijloc, China dorind ca aliatul său, Rusia, să nu fie nici prea puternică, când ar putea provoca Beijingul, nici prea slabă, pentru că ar lăsa China izolată ideologic faţă de vest.
Deşi Beijingul a avut grijă să nu critice Rusia în timpul războiului şi să rămână un aliat, a reuşit să-şi exploateze relaţia privilegiată cu Moscova. China ştia că Rusia are nevoie disperată de un prieten puternic şi un partener comercial pentru exporturile sale de mărfuri, cum ar fi petrolul şi metalele, ale căror vânzări sunt vitale pentru menţinerea economiei Rusiei şi a războiului pe linia de plutire.
Analiştii politici spun că puternica țară asiatică nu are niciun interes să vadă Rusia slăbită într-o mare măsură şi nu doreşte ca aceasta să fie învinsă în război, deoarece acest lucru face, de asemenea, ca și China să pară mai slabă.
Totodată, ar putea fi interpretat că încurajează Occidentul şi provoacă instabilitate politică în Rusia, în esenţă curtea din spate a Chinei.
„China trebuie să găsească un echilibru între menţinerea Rusiei cât mai slabă posibil pentru a se asigura că nu reprezintă o ameninţare pentru China, asigurându-se totodată că Rusia poate fi încă un iritant pentru rivalii lor comuni, democraţiile occidentale conduse de Statele Unite”, a declarat Etienne Soula, analist de cercetare la Alianţa pentru Asigurarea Democraţiei din cadrul German Marshall Fund al SUA, pentru CNBC.
„China, la fel ca mulţi europeni, va dori, de asemenea, să evite un colaps total al Rusiei, cu riscurile de proliferare nucleară pe care le-ar putea prezenta.
În plus, şi spre deosebire de europeni, China ar putea dori, de asemenea, să evite impresia că democraţiile occidentale „au învins” Rusia”, a adăugat Soula, spunând că acest lucru ar putea avea consecinţe negative şi pentru Beijing.
„Naraţiunea Chinei despre propria sa ascensiune în centrul guvernării globale depinde de ideea potrivită căreia democraţiile occidentale, şi în special Statele Unite, sunt în declin ireversibil.
Dacă aceste ţări înving una dintre cele mai mari autocraţii din lume, un membru al Consiliului de Securitate cu arme nucleare, prin război de proximitate, fără măcar să se implice în teren, ar fi un mare regres pentru povestea pe care China încearcă să o spună lumii despre viitor, ” a spus Soula.
CNBC a contactat Ministerul de Externe al Chinei pentru comentarii şi aşteaptă un răspuns.
China este văzută de observatorii internaţionali ca fiind una dintre puţinele ţări care şi-ar putea exercita influenţa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit la începutul acestui an, salutând legăturile lor economice şi politice aprofundate şi „prietenia” lor ca lideri.
Mai târziu, China a trimis reprezentanţi în Ucraina, deoarece urmăreşte să-şi impulsioneze propriul plan de pace pentru regiune, unul cu ambiţie mare, dar lipsit de substanţă.
Analiştii au spus la acea vreme că Beijingul era mai interesat să se poziţioneze ca intermediar de pace pe scena globală decât să pună capăt războiului.
Dar unii analişti politici cred că sprijinul tacit al Chinei pentru Rusia după invadarea Ucrainei arată de fapt că Beijingul este dispus să-şi rişte propria poziţie economică şi geopolitică, până la o anumită limită, arătând că dinamica puterii dintre Rusia şi China nu este atât de clară.
Ei se întreabă, de asemenea, cât de multă putere are China pentru a consolida sau slăbi economia Rusiei.
Iuri Poita, şeful secţiei Asia la New Geopolitics Research Network, cu sediul la Kiev, a spus că este în principal de acord cu teoria „Goldilocks”, că, de fapt, China încearcă să echilibreze cu grijă sprijinul său pentru Rusia, menţinând-o totodată la distanţă, dar a pus sub semnul întrebării măsura în care China ar putea întări Moscova.
„De fapt, China nu poate face Rusia mai puternică fără a pune în pericol interesele chineze”, a spus el pentru CNBC.
China ar putea furniza Rusiei tehnologie militară de înaltă tehnologie sau componente cu dublă utilizare, cum ar fi semiconductori, de exemplu, a spus el, dar se teme de sancţiunile occidentale asupra firmelor chineze.
„Să ne imaginăm cum ar putea face Rusia mai puternică, oferind Rusiei un nivel ridicat de tehnologie din punct de vedere militar. Ar dăuna cu siguranţă economiei chineze din cauza sancţiunilor severe [cu care s-ar confrunta dacă ar face acest lucru]”, a spus el.
China cântăreşte riscurile
Pentru unii observatori ai relaţiei chino-ruse, Beijingul a acordat Moscovei mai mult sprijin decât se aştepta de la izbucnirea războiului, un conflict care a perturbat comerţul global şi securitatea energetică şi alimentară.
China a mers deja suficient de departe cu Rusia pentru a-şi risca propria reputaţie, a remarcat un analist, spunând că a arătat că Beijingul era dispus să rişte capitalul geopolitic pentru a-şi ajuta aliatul.
„Nu văd nicio dovadă că China încearcă să-şi extindă puterea asupra Rusiei, pentru a o face un partener junior”, de la începutul războiului, a declarat pentru CNBC Jude Blanchette, care deţine Catedra Freeman în Studii Chineze la Centrul pentru Strategic şi Studii internaţionale.
„Mi se pare că China a fost cea dispusă să plătească un preţ de reputaţie economică diplomatică cu Europa, împreună cu Statele Unite, pentru a continua să sprijine Rusia. Aşa că… dacă te-ai uita la Rusia şi la modul în care China s-a poziţionat faţă de Rusia de la izbucnirea războiului, aş spune că Putin este cel care a reuşit să obţină sprijin şi concesii din China împotriva celorlalte interese ale Chinei”, a arătat aceasta.
Blanchette a spus că a avut probleme să găsească dovezi că China creează „un stat client” din Rusia, atunci când mişcarea raţională a Beijingului ar fi să se distanţeze de Rusia, „având în vedere că este un activ toxic”.
„Nu văd dovezi de ansamblu că China se retrage din cameră, sunt atenţi la sancţiuni, nu vor ca firmele chineze să fie prinse în sancţiuni secundare. Dar asta înseamnă doar că există un plafon pentru cât de mult va sprijini China Rusia, caut cuvântul şi mi se pare că Beijingul este dispus să facă nişte eforturi destul de semnificative pentru a sprijini Moscova din punct de vedere diplomatic, reputaţional şi economic, în timp ce se angajează în acest război incredibil de costisitor şi riscant”, a adăugat el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
