ANALIZĂ USR, prăbușit în scandaluri în 2023: dosare penale și despărțiri cu impact electoral

Sigla USR
Sursa foto: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

USR a demonstrat, în 2023, că nu este capabil să propună un proiect politic pentru România și s-a scufundat în scandaluri. Partidul condus de Cătălin Drulă s-a confruntat cu dosare penale ce au distrus toate ambițiile lor politice, dar și cu despărțiri care vor reduce numărul de voturi în 2024.

Penalii din USR

Cel mai puternic scandal care a zguduit USR în 2023 a fost dosarul penal al lui Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății. DNA l-a pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor. Procurorii consideră că Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă (în trecut în USRPLUS, în prezent în REPER) și Florin Cîțu au achiziționat mai multe doze de vaccin decât avea nevoie România. Guvernul cumpărase 30 de milioane în 2020, iar cei trei au mai achiziționat peste 50 de milioane, provocând statului român un prejudiciu de peste 1 miliard de euro.

Vlad Voiculescu a păstrat toate funcțiile din USR, fiind candidatul partidului pentru alegerile europarlamentare. Dacă Elena Lasconi, primarul USR din Câmpulung, a fost scoasă de Cătălin Drulă de pe lista pentru europarlamentare pentru că a recunoscut că a votat „Da” la referendumul pentru familie din 2018, Voiculescu a fost păstrat chiar dacă are un dosar penal și riscă să fie trimis în judecată sau chiar arestat preventiv. În cazul Voiculescu, USR și-a încălcat toate promisiunile, devenind un partid al penalilor, așa cum USR-iștii puneau altora etichete.

Totuși, în cazul corupției din Administrația Spitalelor București (ASSMB), Vlad Voiculescu a fost necruțător cu cei puși sub acuzație. Horia Tomescu, fostul viceprimar USR din București, a fost nevoit să demisioneze din funcția de viceprimar, după ce procurorii l-au arestat pe Cristian Plută, directorul adjunct ASSMB. Potrivit procurorilor, Plută ar fi primit o mită de 20.000 de euro pentru a numi un manager de spital din capitală.

Cristian Plută era apropiatul lui Horia Tomescu, care în 2022 l-a pus în funcția de director general al ASSMB. Tot în 2022, Cristian Plută a numit-o director adjunct ASSMB pe Oana Sivache, apropiata lui Vlad Voiculescu. Ulterior, Sivache și Plută au făcut rocada în ASSMB. În dosarul acesta, Oana Sivache este cea care l-a turnat la DNA pe Cristian Plută. Cu alte cuvinte, Vlad Voiculescu l-a eliminat pe Horia Tomescu.

Alexandru Gâdiuță, viceprimarul din Sectorul 6, a fost exclus din USR (la începutul lunii octombrie), după ce a fost acuzat de colegii săi de partid de presupuse fapte de corupție. USR-iștii consideră că Alexandru Gâdiuță ar fi dat contracte către alți membri de partid și ar fi împărțit funcțiile cu prietenii săi. Deși Gâdiuță nu are dosar penal, acesta a fost dat afară. Vlad Voiculescu, pus sub urmărire penală, continuă să fie președintele USR București și candidatul la europarlamentare.

Plecări importante din partid

USR a suferit din nou la capitolul plecări, după ce în 2022 s-a despărțit de Dacian Cioloș și mai mulți europarlamentari și parlamentari.

În 2023, Gabriel Pleșa, primarul USR din Alba Iulia, a decis să candideze din partea PNL la alegerile locale din 2024. Prin urmare, USR nu mai are nicio șansă să câștige Primăria Alba Iulia în 2024. În același timp, este și un semnal de alarmă pentru că alți primari ar putea să părăsească partidul dacă vor primi oferte mai bune.

„Alba Iulia este un municipiu de dreapta. Așa a fost și trebuie să fie în continuare, iar o majoritate puternică, consolidată în rândul Partidului Național Liberal, este garanția unui ritm de dezvoltare edilitară mult mai alert. Dovedit, de altfel, la nivelul județului, de către domnul președinte Ion Dumitrel”, a declarat Pleșa.

Cosette Chichirău, lidera USR Iași, a decis și ea să părăsească partidul condus de Cătălin Drulă și a înființat un nou partid, cu care va candida în 2024. Pleacarea lui Chichirău este una importantă, deoarece aceasta a fost aproape de victorie la Primăria Iași în 2020 și avea șanse la victorie anul viitor. USR rămâne fără unul dintre cei mai puternici candidați.

„N-am vrut să renunţ la USR prea devreme, dar s-au acumulat destule dovezi că acum nu mai este prea devreme. Poate chiar puţin cam târziu. Avem nevoie sa regăsim vigoarea şi dinamismul anilor trecuţi. Avem nevoie de un partid suplu, cu structuri minime în teritoriu, cu candidaţi aleşi pe sprânceană, ca în 2016, cu un proiect simplu şi clar de reforme anti-corupţie şi pro-dezvoltare”, a declarat Chichirău, la plecarea din partid.

Tot în acest an, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a părăsit și el USR, deoarece nu se mai identifica cu ceea ce promova grupul Drulă-Barna-Ghinea-Voiculescu. La plecarea din partid, Ștefănuță a acuzat conducerea USR și a explicat unde au greșit colegii săi.

„Au fost excluderi nenumărate pe motive hilare, în stil aproape stalinist, pe motive de exprimare. Au fost multe ședințe care mi-au lăsat impresia vremurilor de dinainte. Sunt prea multe lucruri care s-au succedat. Mulți ani de nedreptăți. Iar nedreptățile au fost perpetuate de conducere, o conducere a unei găști. Formată din câțiva oameni care se schimbă între ei, dar care în genere este aceeași”, a precizat Ștefănuță.

Cătălin Drulă și Elena Lasconi, sursa foto: Inquam Photos / George Călin

USR, pro-LGBT, dar alianță cu Orban și Tomac

Scandalul Elenei Lasconi, primarul din Câmpulung, a fost unul definitoriu pentru USR în 2023. Elena Lasconi era prima pe lista pentru alegerile europarlamentare, însă ulterior a declarat că a votat „Da” la referendumul pentru familie, din 2018. Cătălin Drulă a retras-o de pe listă, arătând că USR susține comunitatea LGBT din România și nu este de acord cu familia formată din bărbat și femeie.

În același timp, tot Cătălin Drulă a decis să construiască o alianță, pentru alegerile din 2024, cu partidele PMP și Forța Dreptei. Ludovic Orban, în scandalul Lasconi, a scris și el pe rețelele de socializare că a votat „Da” la același referendum. De asemenea, europarlamentarul Eugen Tomac a precizat de mai multe ori că PMP susține familia în forma tradițională, formată din bărbat și femeie. Prin urmare, această alianță pregătită de Drulă încalcă toate principiile partidului.

Conflictul Lasconi-Drulă nu este încheiat în 2023 și el ar putea fi reluat în 2024, dacă primarul va decide să-și asume o candidatură pentru alegerile prezidențiale. Aceasta s-a arătat dispusă pentru o astfel de provocare politică, iar după ce a recunoscut că susține familia tradițională, notorietatea ei a crescut brusc. Dar pentru a putea candida la alegerile prezidențiale, Lasconi trebuie să-l dea jos pe Cătălin Drulă de la conducerea partidului. În acest sens, poate aștepta alegerile europarlamentare, unde USR are șanse să obțină un rezultat mult mai mic decât în 2019 și se va declanșa o criză în interiorul partidului.

Nicio crește în sondaje

De când a ieșit de la guvernare, USR a stagnat în sondaje între 10 și 13%. Chiar dacă e în opoziție, chiar dacă a atacat coaliția de guvernare, USR nu mai convinge pe nimeni. Partidul condus de Cătălin Drulă riscă să nu mai fie capabil nici măcar să-și apere actualele mandate din Parlament.

În același timp, USR-iștii au fost depășiți de AUR, un partid apărut în Parlament în 2020, iar recent inclusiv partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, se apropie de USR în sondaje, după ce a depășit pragul electoral.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL